Typicum

Un cuțit în spatele tău
ți-aș înfinge și eu  ca să vezi și tu cum m-am simțit
în cele mai triste momente
când m-ai ucis și reînviat de mii de ori.
O oază de lotuși și iriși nu mi-ar acoperi săngele cărămiziu
ce a curs în valuri când tu m-ai înjughiat cu lașitate
și mi-ai întors spatele în timp ce țipam după ajutor.
Nici lacrimi de înger, nici Iordanul nu m-au putut curăța
de mizeria de pe corp și ura din interior.
Ți-aș dori să te rănească și pe tine cineva la fel
și atunci să vin și eu în ajutorul tău.
Să mă ascund în spatele unei măști de bunăvoință
și să îți promit că te ung cu aloe-vera
când de fapt scot un bulgăr de sare și o cană de acid.
Să te las să țipi în van, să se cutremure munții de durerea ta,
să simți și tu nepăsarea sub un apus roș-portocaliu.